Sunt zile si zile. Sunt nopti si nopti. De obicei nu fac discriminari intre ele. De obicei.
Dar in noaptea asta mi-a fost dor de mare, dor de munte, dor de dulciuri, de un ceai cald, de o tigara, de o cafea tare, de putina liniste.
Enervandu-ma, am plecat singura in locuri cu zeppelinuri colorate pe de-asupra mea, cu strazile inguste si rosii, cu multe patratele la geamuri, cu zambete caldute si valuri de albastru, cu nisip fin ce zgarie usor tot corpul si inghetata de ciocolata si prajituri cu afine si capsuni.
M-am intors.
Dimineata petrecuta in autobuze impreuna cu Gabriel Garcia Marquez. Nu ne-am plictisit, dar am ratat examenul. Timpul incepe sa fie din ce in ce mai relativ pentru mine, iar norii de ciocolata. Inca o zi in care functionez pe baza de cafea si tigari. Aceasta petrecere ar trebui sa se incheie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu