cand uiti ceva

mi-am uitat mintea intr-un holiday inn din marea britanie, dupa o excursie prea frumoasa.

am vazut toamna in culori vesele si, desi a fost frig, m-am bucurat de ele. am mancat incet, chiar si mic dejunul. am fumat putin. m-am uitat la drumuri si m-am bucurat de clipe, pentru ca asa e normal.

am ajuns inapoi acasa. de data asta, am despachetat rapid bagajul. am pus rapid totul in ordine, parca de frica.

10 zile nu prea m-am mai gandit aiurea, dar drumul spre casa a fost prea lung si gandurile au fugit.

acum...

ceata pe ochi, frig afara

in ultima vreme, in tot ce fac ma razgandesc. scriu, sterg si tot asa.

stiu motivul si as vrea sa dispara nehotararea, teama si agitatia asta care ma face sa nu imi gasesc locul.

acum astept. astept sa treaca urmatoarele 3 zile, caci urmeaza o calatorie. o noua calatorie, care cumva promite zile frumoase, destul de mult asteptate.

in my head

e ca atunci cand ai baut prea mult si te intinzi in pat.

un amestec de ganduri, idei, dorinte, sperante, vise pe care nu mai apuc sa le pun intr-o ordine. doar le arhivez si le las mereu pe weekend-ul viitor.