pentru ca daca reusesc sa inchei saptamana bifand totul de pe lista, sunt un mic superman. pentru ca uneori imi pare ca imi aglomerez programul exagerat, ca sunt prea multe si parca e cam greu sa le faci singur. si in tot timpul asta stiu ca, undeva, exista o persoana cu care as vrea sa le fac, pe care as lasa-o sa ma ajute si alaturi de care m-as bucura de toate astea. "undeva" nu e langa mine, iar asta e printre cele mai dureroase constatari pe care le-am facut. si m-am cam plictisit sa folosesc jumate de pat ca masa.
am fost intrebata de ce am ales sa muncesc atat de mult. si am spus ca "pur si simplu". urmatoarea intrebare a fost "de ce anume fugi". am stat si m-am gandit. intr-adevar, atunci cand am ales sa fac asta nu pot spune ca am ales-o din ratiuni financiare. atunci am ales sa fug de singuratatea in doi care ma bantuia. acum aleg sa fug de singuratate (asta si conditionarea financiara de acum).
problema nu ar fi fuga asta, ci ca asa m-am obisnuit, iar pe undeva pe drum am pierdut niste idei si principii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu